1. Abilitatea vs. incapacitatea de a face față stresului

În această secțiune, pentru a ilustra mai bine modul în care ne confruntăm cu stresul, am expus două imagini. În imaginea de mai jos prezentăm un bărbat care transportă 4 încărcături mari.

Fiecare dintre încărcăturile pe care omul le poartă se referă la următoarele probleme de viață:

1. Fiica neglijând studiile
2. Certuri cu soția
3. Fiul bolnav
4. Dificultăți financiare

Mintea subconștientă poate susține anxietatea numai până la un anumit nivel. Acest lucru depinde de cantitatea, intensitatea și durata problemelor cu care se confruntă. Așa cum este în Figura 1A, această persoană este capabilă să-și mențină conduita, având problemele / situațiile de viață enumerate cu care se confruntă în prezent.

1. Fiica neglijând studiile
2. Certuri cu soția
3. Fiul bolnav
4. Dificultăți financiare
5. Paiul care a rupt spatele cămilei – Nu primește o promovare / Pierde telefonul mobil

Așa cum este în cea de-a doua figură 1B, atunci când anxietatea se acumulează din cauza unei probleme suplimentare, cum ar fi lipsa unei promovări, manifestările clinice ale stresului devin evidente. Aici ‘a nu obține o promovare’ devine proverbialul ‘pai care a rupt spatele cămilei’, împingând astfel o persoană într-o stare negativă a minții, precum depresia. Evenimentul care se dovedește a fi ultimul pai din proverb poate fi diferit de la o persoană la alta pe baza personalității sale. Poate fi ceva mai mare, cum ar fi neobținerea unei promovări, sau ceva mai mic, cum ar fi pierderea telefonului mobil. Ambele evenimente pot duce o persoană la un punct limită, împingând-o astfel într-o stare de depresie. Cineva din afară poate crede că reacția persoanei este disproporționată față de eveniment. Cu toate acestea, ceea ce nu se vede este seria de evenimente și acumularea problemelor care au avut loc înainte de ‘ultimul pai’, care a împins în final persoana în pragul depresiei.

2. Ce afectează capacitatea noastră de a face față stresului în viață?

Capacitatea unei persoane de a se confrunta cu anxietatea depinde de cantitatea de energie disponibilă pentru a face față stresului. Energia mentală disponibilă este mai mică atunci când există caracteristici nedorite de personalitate (defectele de personalitate) și afaceri neterminate.

• Defectele de personalitate, așa cum am menționat mai devreme, sunt caracteristici precum furie, teamă, lene, indecizie, minciună și pesimism. Aceste caracteristici nedorite ne consumă gândurile pe parcursul zilei, ne fură energia mentală.
• Afacerile neterminate se referă la incidente neplăcute din trecut, care încă ne mai sperie și care cauzează anxietate. De exemplu, atunci când un student a eșuat într-un examen, aceasta îi provoacă anxietate severă și depresie. Își amintește cum a suferit atunci și se teme că, în cazul în care el eșuează din nou în viață, ar putea să sufere ca și în trecut. Deci, mintea lui continuă să fie împovărată de afaceri neterminate. Activitatea nefinalizată condiționează de asemenea mintea să reacționeze la stresul și încordarea din viață într-un anumit mod. Având același exemplu, eșecul unui examen care a condus la depresie poate condiționa reacția la eșec și în alte domenii ale vieții, sub formă de depresie sau de dependență. A avea o listă lungă cu lucruri de făcut, de asemenea, poate cauza încordare și se poate adăuga la afaceri neterminate.

Deci, atunci când există multe defecte de personalitate și unele afaceri neterminate, se folosește mai multă energie mentală pentru a neutraliza anxietatea cauzată de caracteristicile nedorite și de afacerile nefinalizate. Ca rezultat, la diferite persoane există o cantitate diferită de energie pentru a face față acelorași stresuri. De aceea, incapacitatea unei persoane de a face față stresului în viață și cauzele nefericirii sale rezultă în principal din calitățile nedorite de bază ale personalității sale și de anxietatea cauzată de incidente din trecut sau de afaceri neterminate.

3. Personalitatea ca și cauză a stresului

Un alt punct important de recunoscut este faptul că o situație în sine nu este niciodată stresantă; depinde de modul în care o persoană o privește. Modul în care o persoană vede o situație depinde de personalitatea sa, de exemplu participarea la o petrecere este un eveniment de care majoritatea oamenilor se bucură, dar pentru o persoană rezervată, participarea la o petrecere devine un eveniment stresant. Tabelul următor prezintă câteva exemple despre cum caracteristicile nedorite de personalitate fac o situație să fie stresantă.

Defecte de personalitate nedorite	Situații care devin sursa stresului
1.  Lipsă de încredere în sine	Participarea la un interviu de angajare, o situație provocatoare dificilă la job
2. Sentimentalism	Pierderea unui inel dăruit de bunica
3. Timiditate	Comunicarea cu persoanele de sex opus
4. Emotivitate / Așteptări	O dispută cu membrii familiei sau cu prietenii apropiați

Din acestea rezultă că o persoană cu defecte mai mici de personalitate și mai puțin ego este mai capabilă să se ocupe de situații mai stresante. În schimb, persoanele cu multe defecte de personalitate tind să cedeze mai repede la orice formă de stres.