Cuprins
Pentru a înțelege acest articol, recomandăm să te familiarizezi cu următorul articol :
- Ce sunt meritele și păcatele?
1. Introducere
Cu toții săvârșim diverse acțiuni păcătoase în timpul activităților noastre de zi cu zi. De exemplu, putem ucide păianjeni în timp ce măturăm podeaua, putem vorbi aspru cu alții la serviciu etc. Pentru a înțelege mai bine conceptul de păcat, vom examina câteva tipuri de păcate și cine se confruntă cu consecințele acestora.
2. Tipuri de păcate
2.1 Tipuri de păcate în funcție de cine este afectat
În funcție de cine este afectat de păcat, există păcate care cauzează daune atât propriei persoane, cât și altora, după cum se arată în tabelul următor.
|
Tipuri de păcate în funcție de cine este afectat |
|
|---|---|
| Cauzarea de daune doar propriei persoane | Neîndeplinirea rutinelor zilnice în practica spirituală. |
| Lipsa de control asupra organelor motorii și de simț, adică lipsa de control asupra diferitelor dorințe, pofte, mâniei și a dorințelor sexuale. | |
| Cauzarea de daune altora | Cauzarea de daune fără să știm, de exemplu, în timp ce mergem pe stradă sau când fierbem apă, ucidem fără să știm insecte sau microorganisme. (Astfel de păcate inevitabile sunt minime și sunt anulate prin practica spirituală zilnică). |
| A răni intenționat pe alții. | |
2.2 Tipuri de păcate în conformitate cu trupul, vorba și mintea
Un individ poate decide în mintea sa să păcătuiască, poate pronunța acest lucru verbal sau poate acționa fizic. Astfel, el poate comite un păcat în trei moduri, după cum se arată în tabelul următor.
|
Tipuri de păcate în conformitate cu trupul, vorba și mintea |
|
|---|---|
| Păcatul fizic | Păcatele săvârșite prin intermediul trupului, de exemplu furtul, omucidere, adulterul. |
| Păcatul verbal | Păcatele săvârșite prin modul de a vorbi, de exemplu, vorbitul în mod jignitor, minciunile, discuțiile irelevante, vorbitul cu răutate. |
| Păcatul mental | Păcatele săvârșite mental, de exemplu, invidia față de cei bogați și faptul de a urmări bogăția lor, gândul de rău față de alții. (Aici păcatul este comis din cauza vibrațiilor nocive create de gândul nostru asupra celorlalți. Este similar cu mecanismul deochiului). |
Pentru mai multe detalii despre mecanismul deochiului te rugăm să consulți articolul nostru despre Deochi.
3. Putem comite un păcat printr-un simplu gând?
Doctrina karmei afirmă că, în timp ce un simplu gând despre o acțiune meritorie poate invita la merit, un gând păcătos nu duce la păcat. De exemplu, a avea un gând de a jefui o bancă nu ar atrage păcatul, în timp ce jefuirea efectivă ar atrage păcatul. Aici, spre deosebire de exemplul anterior al păcatului mental, un simplu gând nu atrage păcatul din cauza absenței unui efect nefavorabil asupra altora.
Cu toate acestea, un căutător comite un păcat chiar și prin gânduri rele. În acest caz, din moment ce scopul unui căutător este de a dezvolta calități Divine și Dumnezeu îl înzestrează pe căutător cu cunoștințele și energia necesare în acest scop, atunci gândurile rele echivalează cu irosirea resurselor lui Dumnezeu. O excepție în acest sens ar fi gândurile incontrolabile care apar la un căutător care este grav tulburat sau posedat de energii negative.
4. Cine se confruntă cu consecințele unui păcat?
4.1 A fi părtaș la păcat
Indiferent dacă este direct sau indirect și indiferent dacă este fizic, verbal sau mental, individul care este complice la păcat primește partea sa de păcat. El devine un partener al păcatului. Legea actuală are și ea prevederi similare – individul care asistă la o crimă este, de asemenea, vinovat.
De fapt, se consideră că acțiuni precum o conversație cu un păcătos grav, atingerea lui, compania lui, împărțirea mesei cu el, împărțirea unui loc, a unui pat și călătoria cu el transferă păcatul la persoana care îl însoțește.
La fel cum satsang-ul este compania Adevărului Absolut, kusang-ul este compania neadevărului. Rămânerea în kusang creează sau sporește impresiile greșite în noi și poate fi cauza decăderii noastre spirituale. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că îi avertizăm pe cei la care ținem să se “țină departe de companiile rele”.
4.2 Expansiunea păcatului
Un Text Sfânt numit Matsyapuran afirmă că păcatul este ca o boală contagioasă sau ereditară. La fel cum o boală ereditară poate să nu fie evidentă imediat, păcatul începe să-l afecteze pe păcătos încet și îl distruge încă de la rădăcină. Dacă păcătosul nu plătește pentru păcatele sale, atunci fiul sau nepotul său trebuie să plătească pentru ele. În acest fel, păcatul își arată efectul până la trei generații. Prin urmare, avem o responsabilitate față de ceilalți din familia noastră și față de urmașii noștri.
Există mai multe alte cazuri în care consecințele păcatului sunt resimțite în comun, de exemplu, soțul și soția, directorul unei companii și angajații acesteia etc.
4.3 Păcatul colectiv
Numai ființelor umane le-a fost dată capacitatea de a depăși destinul și de a face fericită întreaga Creație. Cu toate acestea, ei folosesc acest potențial din motive precum satisfacerea unor interese egoiste individuale, provocarea de nedreptăți asupra unor oameni nevinovați, dominarea altora etc. Ca urmare, societatea este poluată de destinul colectiv.
Acest lucru afectează întreaga Creație și perturbă echilibrul ciclului naturii. În consecință, calamități precum inundațiile, seceta, cutremurele, războaiele etc. se abat asupra rasei umane. Deși aceste dezastre sunt vizibile, adevăratele cauze care stau la baza lor sunt invizibile. Atunci când un astfel de destin colectiv se abate asupra Pământului, alături de răufăcători, și oamenii virtuoși trebuie să sufere consecințele acestor calamități.
5. În concluzie – tipuri de păcat
Este important să evităm să comitem păcate, deoarece consecințele păcatului ne afectează pe noi și îi pot afecta și pe alții. Este la fel de important să înțelegem natura și acțiunile celor de care suntem apropiați, deoarece dacă închidem ochii la păcatul lor grav, putem deveni părtași la el.
Există o vorbă care spune că, în viață, durerea ne învață mai mult decât o face fericirea. Putem încerca să păstrăm perspectiva că orice destin care ne vine în cale este o consecință a păcatului. Dacă dezvoltăm o atitudine conform căreia confruntarea cu destinul este în sine o practică spirituală, atunci este posibil un progres spiritual mai rapid.
Practica spirituală ne ajută să ne anulăm destinul sau ne dă puterea de a-l îndura.